marți, 29 mai 2012

Un taram de poveste... Piatra Neamt

 
In mai 2012, cum un prieten ploiestean urma sa isi sarbatoreasca ziua am fost invitati in judetul Bacau mai exact la Comanesti in primul weekend din luna mai. Asa ca sambata undeva in jurul orei 14 ne-am pus in miscare spre ei (destul de tarziu ca deh unii au pasiuni la care nu pot renunta - tenisul).
  Drumul a fost unul placut. Mergeam pentru prima data in Moldova daca exclud ca atunci cand aveam 6 ani am fost cu mamaia in statiune la Vatra-Dornei. Si drumul era atat de verde ( ah, ce imi place verdele!). Nu stiu de ce dar abundenta zapezii din ultimele luni de iarna mi-au dat impresia de iarna grea!!!
  Am ajuns intr-un tarziu pe la ora 20 cand se impartea tortul si ceilalti tocmai incheiau o partida de darts desfasurata in curte. Seara s-a scurs destul  de repede si a doua zi trebuia sa facem cale intoarsa...Bineinteles ca dimineata ne-am strans cu totii la masa si apoi am trecut direct la bagaje...unii plecau spre Bucuresti, altii spre Ploiesti iar noi spre Sibiu.
  Si cum iubitului meu Octavian nu ii place sa se intorca pe acelasi drum a gasit imediat alt traseu. Asa ca am plecat primii spre Piatra Neamt. Aveam vreo 400 de kilometrii pana la Sibiu. Nu se arata cel mai prietenos timp. Am ajuns in Piatra Neamt si am parcat masina in parcare unui mall central.
  Pot spune ca am fost atat de impresionata de Piatra Neamt si m-am simtit ca intr-o poveste imediat de ce m-am dat jos din masina. Norii negri si-au facut simtita prezenta si imediat a inceput sa ploua. Destul de tare...
   Asa ca am intrat intr-o cofetarie si ne-am ales fiecare cate ceva de pe acolo. Eu bineinteles ceva f colorat (proasta alegere!), Octavian o placinta moldoveneasca






   Fiindca ploaia tot nu contenea, ne-am deschis umbrela si am plecat spre zona de unde puteam lua telegondola. Un om de-al locului ne sugerase ca e doar o ploaie de vara, o ploaie de jumatate de ora. Si asa a fost!!!
  Am ajuns la telegondola iar de la doamna care vindea bilete am primit o harta cu Piatra Neamt (ce fain, inca o harta la colectia noastra). Urcarea pe Cozla cu telgondola m-a lasat fara cuvinte. Printre picaturile de apa ce udase cabina ma uitam spre toate zonele orasului.  Parca mi-as fi dorit sa ramana acolo undeva blocata sa ma satur de imaginea  orasului. De sus alte imagini minunate. Un lac de la marginea orasului il vedeam de parca eram asa aproape de el:













Nu am apucat sa vedem foarte multe locuri in Piatra Neamt si nu am avut lectile facute despre ceea ce am fi putut vedea dar iata ce am mai vazut:
Turnul lui Stefan:                                                                                                                      

Statuia lui Stefan cel Mare:                                                                                                      

    Parcul:                                                                                                                                      

                                                                                                    
                                                                                  
Pietricica:                                                                                                                                  



Hotelul Ceahlaul:                                                                                                                       


luni, 14 mai 2012

De povesti cu ...Dunarea

  Nu imi mai amintesc de cate ori am trecut Dunarea cand eram mica sau de cate ori am vazut-o, insa anul trecut ne-am intalnit adesea.
  Pe la sfarsitul lui iunie, am plecat din Craiova spre Drobeta Turnu Severin. Era sambata si nu trebuia sa ajungem neaparat in aceeasi zi in Sibiu. Fara planuri prea multe, fara cazare...


  Prima intalnire cu Dunarea a fost speciala. De pe dealul care cobora spre orasul Drobeta Turnu Severin am zarit-o imediat. Si pana am ajuns sa o vad indeaproape tot intrebam : "Mai avem mult?". Mai departe am mers pe Portile de Fier spre Orsova. Si atat de mult mi-a placut si Orsova incat nu as mai fi plecat de acolo. Tot aici am gasit si niste scari pe care am coborat si am bagat mainile in apa. Ce bucuroasa eram!





  Am continuat spre Cazanele Dunarii. Si spre chipul lui Decebal sapat in stanca care-i vegheaza cursul. Ne-am oprit la Steaua Dunarii, o pensiune care chiar daca nu mai avea locuri de cazare libere ne-a oferit o ciorba de peste. Am mai mers putin pe clisura si ne-am intors spre a ramane peste noapte la Baile Herculane.
  In august am plecat spre mare. Am pornit din Sibiu spre Brasov, continuand apoi spre Buzau am ajuns la Braila. Ne-am plimbat pe faleza Dunarii  iar seara tarziu ne-am grabit sa trecem spre judetul Tulcea cu bacul.

  A doua zi ne-am revazut la apus in Tulcea. Tare mult mi-a placut si Tulcea...
  Am mers mai departe spre Bulgaria. La intoarcere am profitat de o plimbare in orasul Silistra pe malul bulgaresc al Dunarii:

   In luna octombrie am mers 4 zile la Budapesta. Dunarea era atractia orasului:





 
A patra zi am fugit la Bratislava. Si am bifat o a doua capitala strabatuta de Dunare:


 
Ultima zi a anului si ultimele minute din 2011 ne-au prins tot in compania Dunarii. Tot la Budapesta:




Abia astept sa ne revedem, Dunare!